joi, 23 iunie 2011

Anatoli Vinogradov - Defaimarea Lui Paganini


Defaimarea lui Paganini, o carte care prezintă defăimarea de mic copil a geniului viorii: Niccolo Paganini. Cele dintâi sunete, înainte de vioară le-a dat la nașterea lui, într-o casă sărăcăcioasă din Genova(1782) . După ce i-a descoperit talentul, tatăl micului geniu l-a plimbat prin câteva orașe din apropierea Genovei cu scopul susținerii unor concerte. Cu toate că sumele încasate erau de respectat, viața lui Paganini nu era roz deloc.
Capul familiei pierdea banii la jocuri de noroc iar mânia și-o vărsa pe nevinovatul și firavul Niccolo. După concerte ziarele vuiau de zvonuri cum că muzica lui Paganini are legatură cu maleficul iar cel ce mânuia arcușul era diavolul în persoană. Invidia și teama de a nu-și pierde câștigurile i-au mânat pe mulți alți violoniști să-i stea împotrivă și să umple presa de zvonuri neadevărate. Ajuns matur, Paganini era o adevărată spaimă pentru violoniștii vremii. Vioara lui scotea niște sunete ce împietrea auditoriul și ca reație cei mai mulți își făceau semnul crucii. Concertele prin orașele Italiei adunau sute de oameni dar faima nu părea să rămână favorabilă lui Paganini. În orașele în care urma să concerteze Paganini, găsea afișe care anunțau amânarea evenimentului. Alte afișe îl înfățișau în spatele unor gratii conform zvonului că el ar fi un fost ocnaș ce și-a ucis nevasta iar ca să scape de captivitate și-ar fi vândut sufletul necuratului. Ahtiați după venituri grase, redactorii ziarelor de atunci anunțau fără jenă, periodic, moartea celebrului violonist. De fiecare dată Paganini trimitea scrisori de dezmințire care erau sau nu acceptate și publicate. Cu toate ca era de o urâțenie absolută, deseori asemănat unei maimuțe, Paganini iși găsi totuși o iubită frumoasă care urma apoi să-i aducă pe lume unicul său fiu.
O inovație adusă viorii a provocat controverse . Paganini prelungise arcușul și înlocuise coardele de vioară cu cele de violoncel . În continuare zeci de concerte îl purtau prin Italia fascinând atât cunoscătorii de muzică cât și oameni simpli, ai potcoavei, prin muzica însuflețită ce o năștea vioara lui. Tot mai mulți oameni cu influență conduceau din umbră întregul mecanism al nimicirii lui Paganini. Așa a ajuns violonistul să fie tratat de niște medici care în loc să-i îmbunătățească starea de sănătate i-o agravau dându-i fel de fel de otrăvuri. Sănătatea șubrezită părea să nu-l oprească din actul creației iar simțămintele le imprima mereu pe portativ ca mai apoi să le interpreteze într-un stil năucitor. Papalitatea nu era nici ea de partea gigantului viorii. Pentru că nu vroia să cânte în biserici precum ceilalti violonisti Biserica a început si ea să fie părtașă la destrămarea vieții lui Paganini. Această faptă îl punea pe Paganini într-o și mai mare vrășmășie față de cele sfinte. S-a ajuns acolo încât, la moartea lui (1840) să nu vrea nici un preot să-i oficieze funerarile iar un ordin de sus obliga oamenii țării să nu lase ca trupul neînsuflețit să fie înmormântat pe pamântul Italiei. Așa sicriul de zinc a fost ținut pe o insulă iar apoi, timp de câțiva ani, a tot fost coborât și ridicat din întunericul pamântului. Abia dupa 56 de ani Achillo Paganini, fiul său, a reusit să-i găsească un loc de-a dreptu` pe veci.

Citeste Sofica Scarlat

Un comentariu:

  1. acest link s-ar putea repune? Sau mai ai audioul ca sa fac rost de el? multumesc.

    RăspundețiȘtergere