joi, 30 iunie 2011

Michael Caryttors - Budha

Buddha (în sanscrită: Pali, altele: literal „Cel Treaz”, din rădăcina: √budh, "a trezi") este un titlu folosit în budism pentru toți cei care și-au împlinit potențialul de dezvoltare personală, descoperindu-și luminarea (bodhi), deși este adesea folosit pentru a se referi la Siddhartha Gautama, fondatorul budismului.
În general budiștii nu îl consideră pe Siddhartha Gautama — care a trăit aproximativ între 623 î.Hr. și 543 î.Hr., și a obținut bodhi în circa 588 î.Hr. — ca fiind primul sau ultimul Buddha.
Din punctul de vedere al doctrinei budismului clasic, „Buddha” este oricare persoană care redescoperă Dharma și atinge luminarea, adunând suficientă karma pozitivă pentru a reuși în acest scop. Au existat multe astfel de ființe de-a lungul timpului cosmic. Deci Gautama Buddha (cunoscut sub numele religios de Shakyamuni) este un membru al unei linii spirituale de Buddha supremi, care vine din trecutul întunecat și merge în viitorul îndepărtat. Predecesorul său imediat a fost Dipankara Buddha, și succesorul său va fi numit Maitreya.
Budismul recunoaște trei tipuri de Buddha, dintre care termenul simplu de „Buddha” este rezervat primului tip, acela de Samyaksam-buddha (Pali: Samma-Sambuddha). Obținerea Nirvanei este același lucru, dar un Samyaksam-buddha deține mai multe calități și capacități decât celelalte două tipuri.
Istoricul, vechiul Buddha pare să se fi prezentat nu ca zeu sau mântuitor, ci ca un profesor capabil să ghideze ființele simțitoare în afara samsarei. Totuși, multe forme ale budismului recunosc tipul de mântuitor. Diferențele teoretice dintre Buddha, bodhisattva, dharmapala (zeități protectoare), yidam ("zeități tutelare"), și "zei" (Sanskrit deva, Tibetană lha) dispar în practică. În orice caz, toți sunt văzuți în contextul budismului ca fiind fără existență fizică, calitate pe care nicio religie teistică n-ar oferi-o "zeului" său. Anumite învățături ale lui Buddha din unele sutra Mahayana se opun cu fermitate ideii că nici Buddha (în stadiul extraordinar de Dharmakaya) nu este într-adevăr real pentru eternitate (vezi secțiunea "Eternul Buddha" de mai jos): potrivit acestei doctrine mai puțin răspândite, doar tărâmul samsara nu are esență eternă, pe când dacă atribuim aceeași caracteristică lui Buddha, comitem o gravă ofensă și ne îndepărtăm periculos de la calea autenticei Dharma. Wikipedia


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu