vineri, 13 iunie 2014

Radu Tudoran - Un Port La Rasarit


Romanul este prezentat la persoana I, chiar de personajul principal, un tânăr inginer venit din Bucureşti într-un oraş-port de pe malul Limanului, lac de pe Nistru. Tânărul, al cărui nume nu apare deloc de-a lungul acţiunii, este trimis aici pentru a instala un motor nou la o uzină electrică. Deşi vine plin de iniţiativă, energic şi cu chef de muncă, se loveşte de indiferenţa şi plafonarea localnicilor, inclusiv a şefului uzinei,  Igor Ronsky.
În acest mic portuleţ uitat de lume, timpul parcă se scurgea mai încet decît în alte părţi, lumea era plictisită, aveau loc în fiecare zi aceleaşi evenimente, vedeai pe stradă mereu aceleaşi feţe pasive.
Astfel, tânărul ajunge în scurt timp să se identifice cu aceşti basarabeni care foloseau băutura pe post de analgezic şi la bine şi la rău şi începe să ducă o viaţă tumultoasă, băutura fiind în meniul său zilnic, la fel ca aventurile cu cât mai multe femei, care se schimbau în fiecare seară.

După câteva luni trăite în acest mod, este cules de pe stradă de comandorul Maximov, şeful tuturor porturilor din zonă şi un bătrân lup de mare la pensie. Cei doi s-au cunoscut pe tren când a venit inginerul în Bucureşti, dar comndorul fiind tuberculos şi neconsumând alcool, nu se număra printre prietenii tânărului. Maximov îl lecuieşte de băutură dându-i o altă preocupare : navigaţia. Comandorul avea un mic yacht, Ludmila, care fusese al fiicei sale. Aceasta se înnecase la şaisprezece ani şi de atunci vasul nu a mai ieşit în larg. Cei doi îl restaurează,îl redenumesc Miladul, şi după ce inginerul învaţă toate tainele navigaţiei, pleacă de-a lungul Limanului, dorind ca la un moment dat să iasă pe mare şi să meargă până în Mediterană.
Dar se opreşte la Bugaz, o staţiune balneoclimaterică, unde o cunoaşte pe Nadia, o tânără foarte frumoasă, venită acolo cu familia, pentru a sta cu fratele ei, Ştefănel, care avea nevoie de anumite operaţii la coloană şi la genunchi. Cei doi se îndrăgostesc şi petrec toată vara împreună, hotărând să rămână amândoi pentru totdeauna şi să plece pe mare. Însă în urma unei furtuni, cînd se întorceau pe mare la Bugaz de la Sulina, Nadia se îneacă. Deşi era campioană la înot şi iubea marea, soarta face ca vasul să se lovească de o geamandură chiar când se apropiau de plaja de la Bugaz, este lovită, cade de pe punte şi trupul ei se pierde în mare.
Moartea ei este de fapt moartea a două persoane, el murind spiritual odată cu ea. Se reîntoarce în orăşelul de la Limanul Nistrului şi reîncepe aceiaşi viaţă pe care o avea înainte de a o cunoaşte pe Nadia... Cititordeweekend

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu