Virgil Gheorghiu - Ora 25

Ma bucur la gindul ca in Franta si in limba franceza, acest frumos roman, acest roman teribil va fi aparut pentru prima data. Nu ma indoiesc ca va fi tradus in multe alte limbi, altfel ar insemna ca situatia e intr-adevar disperata. Insa nu e totul. Nu cred ca putem gasi o opera mai semnificativa ca cea care ne sta inainte, mai revelatoare asupra situatiei inspaimintatoare in care omenirea se gaseste astazi. „Pamintul”, spune unul dintre protagonisti, „a incetat sa mai apartina oamenilor”, mai exact, oamenii par sa se fi dezvatat a se comporta ca oamenii. Dar cu aceasta am zis foarte putin; este vorba nu atit de o invechire sau o uitare, ci de un dresaj monstruos pentru care uitarea nu este decit una dintre consecinte. (din prefata la editia franceza din 1949, semnata de Gabriel Marcel)
Cu siguranta el si-a recunoscut greselile, erorile si neputintele. Compensarea lor s-a transferat in literatura lui. Dar cea din urma este valoroasa sau nu? Este o ineptie sa spui ca C. V. Gheorghiu nu are talent. Invidia scriitoriceasca, chiar si la mii de kilometri distanta, functioneaza la fel de acid si neverosimil. Si el a trait-o din partea altora. Fireste ca, si in privinta Orei 25, lucrurile sint clare. Cum aminteam mai devreme, criticii straini se intrec in elogii. Si nu doar ei: scriitori, filosofi, oameni din alte domenii, celebri. Armonia receptarii critice din strainatate se loveste in spatiul romanesc de oglinda sparta a criticilor nostri. Pe de-o parte, cei care sparg totul cu avint imprumutat de la adversarii parizieni ai scriitorului. Ei nu citesc nimic sistematic, sau, daca o fac, se opresc asupra Orei 25, pe care-l citesc cu echerul in mina, cautind doar hibele antiromanesti si antisemite. Nici nu se pune problema unei lecturi sistematice, integratoare, a intregii creatii romanesti, sau macar partiale. Sentinte definitive, pe necitite, au dat si critici cu pretentii. Pe de alta parte, exista istorici literari si critici curiosi dedicati restabilirii unui adevar valoric. Pina astazi, ei eu ramas doar voci intr-o literatura tot mai arestata, prinsa in blocade ideologice si repede vatamatoare cind vine vorba de un scriitor cu prelungiri crestine (ortodoxe). Cum nu s-a reusit defaimarea si nici nu se pune problema sa fie acuzat de legionarism, i-a ramas anatema antisemitismului. Urmeaza ca opera lui literara sa cistige cititorii pentru care a fost scrisa. La judecata posteritatii, Constantin Virgil Gheorghiu ramine mai cunoscut in strainatate decit in tara pe care a iubit-o cu patima. O vedeta literara in multe tari, prezent in programele universitare obligatorii, elogiat si amintit in numeroase publicatii si istorii ale literaturii. In Romania, el ramine un scriitor pentru cei putini, un caz pentru criticii literari, un agent pentru indragostitii de senzational. Cu opere inegale valoric, el ramine autorul unor carti ce ar putea cu siguranta intra in canonul nostru literar. Dupa 25 de ani de la intoarcerea in literatura romana, evaluarea si descoperirea lui C. V. Gheorghiu, dupa cum vedem in jurul nostru, sint abia la inceput. De asta data, sa nadajduim ca urmeaza calea potrivita, oricit de sinuoasa se anunta. (Marius Mihet, in studiul introductiv)

Narator: Rodica Ionica

• DESCARCA Virgil Gheorghiu - Ora 25