După patruzeci şi unu de ani, doi bărbaţi, prieteni inseparabili în tinereţe, se întâlnesc pentru ultima oară. Fiecare dintre ei a supravieţuit aşteptând acest moment. Unul, în castelul strămoşilor, trăind trecutul în fiecare zi, celălalt, călător prin lumea largă, fugind de trecut în fiecare zi. Între ei, ca o umbră, amintirea unei femei; reîntâlnirea are loc în acelaşi decor ca în urmă cu patruzeci şi unu de ani, pe masă ard aceleaşi lumânări albastre, cei doi iubesc, în continuare, aceeaşi femeie. Mitteleuropa tinereţii lor nu mai există însă, iar răzbunarea îndelung plănuită nu le poate reda nici prietenia, nici dragostea.
