Asadar ea intra, strabatu cu fruntea sus multimea uluita si spre uimirea mea si a lui Liszt se aseza familiara pe banca noastra, desi nici Liszt nici eu nu avusesem ocazia sa-i vorbim vreodata, era o femeie de un spirit ales, avea un gust fin si bun-simt si incantata sa innoade o conversatie se adresa in primul rand marelui artist, ii spuse ca il ascultase de curand si ca o vrajise. El aidoma acelor instrumente sonore care vibreaza infiorat la adierea boarei dulci de mai, asculta cu o atentie sustinuta vorbirea plina de inteles acel grai rasunator, elocvent si visator totodata.
Cu tactul lui de o distinctie desavarsita, cu farmecul lui elevat si cu obisnuinta de a frecventa atat cercurile oficiale cat si cele ale marilor artisti, se intreba cine e aceasta femeie care isi pastra firescul si libertatea manierelor si totodata era atat de distinsa, care pornise discutia si care dupa primele cuvinte schimbate il trata cu un aer oarecum trufas ca si cum el i-ar fi fost prezentat la Londra la curtea reginei ori a ducesei de Sutherland. Preluind teme si modalitati discursive romantice (pasiuni exclusive, curtezana generoasa, sacrificiul purificator etc.) romanul Dama cu camelii se bucura de un entuziast succes de public datorita mai ales motivatiei realiste a nefericirii eroilor a caror dragoste este spulberata de minciuni si conventii sociale meschine. Alexandre Dumas-fiul a zugravit cu realism societatea pariziana contemporana pledand cu generozitate romantica si elocinta didactica - in conceptia sa, teatrul are menire de a fi ”util” - in favoarea drepturilor femeii ale copiilor nelegitimi etc. A contribuit la crearea comediei moderne de moravuri, aducand pe scena, prin intriga, limbaj si decoruri fragmente de cotidian, autentice sectiuni de viata (”tranche de vie”). Foarte multi cunosc drama celebrei eroine dar putini stiu ca lucrarea La Dame aux camelias (Dama cu camelii) pe care o citesc sau o asculta cu nestapanita emotie, nu este decat o re-creare a unui roman adevarat, trait si de eroina si de autor: Dama cu camelii este una din cele mai interesante productii literare ”cu cheie” in care pe langa corespondenta personajului principal cu prototipul sau real, intervin si elemente autobiografice. Dumas-fiul a fost parca predestinat a deveni creatorul literaturii de zugravire a moravurilor din vremea sa, era o personalitate inzestrata cu spirit de observatie, care si-a faurit un ideal din incercarea de a dezvalui si corecta mentalitatea inapoiata lipsita de scrupule a multora dintre contemporanii sai. Din frageda copilarie a fost coplesit de impresii puternice, care i-au creat imaginea unei lumi rau alcatuite. Mama sa era o femeie modesta, o simpla lenjereasa. Din legatura ei cu parintele muschetarilor si al lui Monte-Cristo se naste ca fiu natural Alexandre Dumas. Mai in varsta cu zece ani decat Dumas-tatal, umila lucratoare se daruie in intregime cresterii copilului. Din aceasta perioada dateaza respectul nemarginit al lui Dumas-fiul pentru mama sa si atitudinea plina de intelegere pentru fetele-mame parasite. In operele sale de mai tarziu se intalnesc numeroase personaje care intruchipeaza categoria fiului natural precum si pe aceea a fetei-mame.
Citeste Jeni Smeu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu