Moş Goriot face parte din Comedia umană, ciclul Scene din via(a pariziană, şi reprezintă cheia de boltă a întregului ciclu, întrucât în acest roman Balzac introduce procedeul personajelor "reparaissant" - al căror destin este urmărit de-a lungul mai multor romane din cadrul ciclului - (Rastig-nac, Vaulrin, Doamna de Restand etc)
Acţiunea romanului se desfăşoară în pensiunea doamnei Vauquer, unde întâlnim oameni provenind din diferite medii sociale: studenţi, negustori, ocnaşi, femei din burghezia scăpătată etc.
La pensiunea Vauquer, Eugene de Rastig-nac, un tânăr ambiţios provenit dintr-o familie de aristocraţi sărăciţi, face cunoştinţă cu Moş Goriot.
Moş Goriot s-a lipsit de toată averea strânsă de-a lungul vieţii pentru a-şi face fericite fiicele: pe Anastasie de Res-tand (căsătorită cu un aristocrat) şi pe Del-phine de Nucingen (căsătorită cu un bancher). Pe acestea însă niciun sentiment nu le leagă de tatăl lor, considerat o persoană mult prea modestă pentru "înalta" societate din care ele ajunseseră să facă parte. Pentru cele două fiice Goriot rămâne, pur şi simplu, o sursă permanentă de bani.
Cele două fiice ingrate îşi vor lăsa tatăl să moară, vegheat doar de Rastignac, fără să îl viziteze nici măcar atunci când acesta se afla pe patul morţii. Chiar şi pe ultimul drum, spre cimitir, Moş Goriot îl va avea alături doar pe Rastignac. înainte de a muri Moş Goriot ajunge la trista concluzie că adevăratele sentimente, sincere şi profunde, nu pot exista decât la oamenii săraci, lipsiţi de orice fel de avere.
Moş Goriot, acest "Christ al paternităţii" (Antologie de literatură universală, coord. Al. I. Dima) trăieşte drama iubirii paterne. El şi-a concentrat întreaga viaţă afectivă în jurul unui singur sentiment, obsedant, şi anume iubirea paternă.
Paralel cu destinul lui Moş Goriot, Balzac ne înfăţişează şi evoluţia tânărului provincial Eugene de Rastignac.
Rastignac doreşte să reuşească în viaţă prin muncă cinstită, dar cu timpul, sub influenţa lui Vautrin, un personaj cinic şi misterios, el ajunge la concluzia că pentru a-şi atinge scopurile trebuie să facă uz de orice mijloace.
"Educaţia" pe care Vautrin i-o insuflă lui Rastignac presupune o adaptare perfectă la situaţia existentă, la principiile "moralei" burgheze.
în final, Vautrin este arestat ca ocnaş evadat, iar Rastignac, pătruns în "înalta" societate prin intermediul lui Delphi-ne de Nucingen, al cărei amant devenise, lansează Parisului sfidarea: "Şi acum între noi doi".
Citeste Gabriela Teodorescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu