"Cu exceptia Oceaniei - sihastrita în desertul de apa sarata â Pacificului, unde si-a risipit cioburile într-o sumedenie de arhipelaguri si insule - continentele par a nu se fi resemnat cu singuratatea. Ce-i drept, nu se mai aduna într-un singur trup, ca odinioara, cînd spasmele tectonice nu le separasera înca cu brutalitatea lor caracteristica. Totusi, fiicele mamei Gea evita sa ramîna solitare, pastrînd între ele relatii de strînsa vecinatate, daca nu chiar contacte nemijlocite.
Astfel, Europa si Africa pot taifasui în voie, fara sa ridice glasul, peste jgheabul strimt al Gibraltarului. Dincolo, departe-departe spre Rasarit, lantul Uralilor sudeaza Europa si Asia într-un organism unic, ca pe niste surori siameze. în articulatia celuilalt umar al Asiei, cel extramoriental, bratul firav al Kamciatkai se întinde spre torsul atletic al Americii de Nord. în delicatul echilibru al unei singure poante, ca o balerina, transa meridionala a Lumii Noi braveaza gerurile si gheturile pex-ene ale Polului Sud, pentru a se apropia cît mai mult de posomoritul tarîm al Antarcticii.
Doua cîte doua, uriasele tandari' ale Terrei îsi dau mîna într-o hora care încinge globul si se învirteste odata cu el. Pe suprafata lui nu exista decît un singur punct - unul singur ! - unde se întîlnesc nu doua, ci trei continente.
E un loc modest, chiar tern, lipsit de orice spectaculos. De o severa austeritate, decorul se reduce la mocheta monocroma si fierbinte a nisipului. Nu tocmai riguros aliniate, cîteva siruri de dune nituiesc coltul nord-estic al Africii la masiva sarpanta a Asiei."
Citeste Sofica Scarlat
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu