Stiinta si razboiul sfarsitului lumii, continuare a volumelor Efectele televiziunii asupra mintii umane si Revrajirea lumii, ne ofera o explicatie lamuritoare a starilor de constiinta prin care trece omul contemporan. Radiografie fidela a principalelor provocari care stau in fata omenirii astazi, carte ne da posibilitatea gasirii acelor solutii personale care ne pot ajuta sa iesim din impas. Numai cunoscand fata nevazuta, ascunsa in spatele viziunilor seducatoare care ne asalteaa zilnic, vom putea sa ne recapatam adevarata libertate de a gandi si a ne gestiona singuri propria viata altfel decat suntem conditionati sau vor altii sa o facem.
“Cavalerul resemnarii” este al doilea volum din Trilogia Exilului, primul fiind “Dumnezeu s-a nascut in exil”, iar ultimul “Salvarea de ostrogoti. Prigoniti-l pe Boetiu”. Romanul ne poarta prin spatii in acelasi timp simbolice si reale, un colt de Valahie inspirat din realitate si totodata abstract, purtand insemnele patriei dupa care tanjeste exilatul, un teritoriu al puritatii, al padurilor vesnic verzi si al muntilor, precum si printr-o Venetie care pune mai presus de orice frumosul si seductia, alaturandu-le insa unei coruptii profunde, unui putregai interior atotstapanitor.
Din examenul trecut in transee se naste romanul "Floare de otel”, un omagiu nenumaratelor jertfe si suferinti indurate de ostasii romani.
Inconjurat de osti si de vrajmasi
Calatoria cea de pe urma
Manastirea Hurezi
Curtile Brancovenesti
Palatele Brancovenesti
Destinul zidurilor strabune...
Evaristo Cariego
Istoria universala a infamiei
Istoria eternitatii
Fictiuni
Aleph
Fauritorul
Relatarea lui Brodie
Cartea de nisip
Memoria lui Shakespeare
In Japonia anilor ’50, inca reticenta la influentele vestice, un barbat si o femeie, trecuti de prima tinerete si aparent impacati cu ideea ca sunt departe de a fi compatibili sexual, se hotarasc separat sa isi puna pe hartie frustrarile amoroase care le macina altfel tihnita viata conjugala. Totul pare sa fie sub control, atata timp cat jurnalul fiecaruia nu va fi niciodata citit de celalalt. Dar oare asta este ceea ce vor?
Hari Seldon, întemeietorul psihoistoriei, prezice prăbuşirea Imperiului Galactic şi instaurarea unei ere de barbarie care va dura treizeci de milenii. Cu ajutorul colaboratorilor săi, Seldon înfiinţează Fundaţia Enciclopediei Galactice, a cărei misiune este să salveze cunoştinţele a 12 000 de ani de evoluţie. Fundaţia este exilată pe Terminus, o planetă de la marginea Galaxiei, de unde se implică mersul istoriei, transformând ştiinţa în religie, iar savanţii în preoţi care s-o răspândească în lumile Imperiului.
Cine va descoperi această faimoasă şi enigmatică A Doua Fundaţie? Şi o va descoperi, oare, cineva cu adevărat? Iată marea miză a celui de-al treilea volum al seriei, în care Asimov creează treptat o atmosferă de aşteptare tensionată, întocmai ca un adevarat maestru al suspansului. Cartea abundă, chiar de la început, în scenarii conspiraţioniste, răsturnări surprinzătoare de situaţie şi elaborate jocuri ale minţii, însă în acelaşi timp se constituie într-un elogiu nedisimulat adus progresului ştiinţific şi evoluţiei societăţii.
Războiul costisitor și înverșunat dintre cele două Fundații s-a încheiat în sfârșit. Oamenii de știință ai Primei Fundații au obținut victoria, iar acum urmează din nou Planul lui Hari Seldon de construire a unui nou Imperiu. Se pare însă că A Doua Fundație n-a fost de fapt distrusă, iar supraviețuitorii își pregătesc răzbunarea.
În aceste împrejurări, doi cetățeni exilați ai Fundației – un Consilier renegat și un istoric – pornesc în căutarea miticei planete Pământ și a dovezii că A Doua Fundație încă mai există.
Între timp, ceva sau cineva din afara celor două Fundații pare să pună la cale un complot pentru atingerea propriilor scopuri.
Intra in universul in care si Stanley Kubrick si-a aflat motivele pentru Eyes Wide Shut!
Intoarcerea lui Casanova, publicata in anul 1918, reprezinta tentativa lui Arthur Schnitzler de resuscitare a nuvelei, de definire a masurii si ritmului ei caracteristic, dupa ce naturalismul si impresionismul o supusesera unor experimente deformatoare, pe calapodurile lor doctrinare.
Profesorul Anthony Kenny il considera pe Toma d'Aquino unul dintre cei mai mari filozofi ai lumii, chiar daca opera sa nu este explicit filozofica, ci teologica. Autorul releva importanta lui Toma d'Aquino pentru filozofia contemporana, trece in revista marile concepte ale sistemului sau metafizic, discuta faimoasa doctrina a Fiintei, atrage atentia asupra unei ipostaze mai putin cunoscute a ganditorului-aceea de filozof al spiritului.
Carte ecranizata in 1990 in regia lui Philip Kaufman, cu Fred Ward, Uma Thurman si Maria de Medeiros in rolurile principale
Anais Nin iubeste pasional, dincolo de conventii si pudori mostenite. Il iubeste pe Henry Miller pentru geniul si senzualitatea lui.
Captivanta ca un roman politist, zbuciumata ca apele oceanului rascolite de taifun, plina de neprevazut ca viata insasi, este calatoria vasului Port Polis.
“Aparut in urma cu sase ani la Paris, romanul acesta i-a adus lui Andre Kedros premiul “poulist’. Autorul nu era la prima lui carte tiparita in Franta. Pentru noi, traducerea lui Kedros in romaneste e deosebit de imbucuratoare. In Grecia al carei sange si destin il poarta in vinele sale, si Franta, patria lui literara, Romania ocupa un loc unic in viata acestui talent scriitor contemporan.
INSPIRAT DINTR-O POVESTE REALA
„..chiar daca mi-as da trupul sa fie ars, si n-as avea dragoste, nu-mi foloseste la nimic..”
Tipai. Statuia lui Ba’al parea vie, infruntandu-ma. Prin multime se croi o carare si ramasei singura, inaintea lui. Ma stia. Imi aruncai capul pe spate, lasandu-mi gluga sa cada, si-mi ridicai incet bratul, aratand ferm inspre el. „Tu”, stirgai eu, „nu esti Dumnezeu!”
PERPETUA, o femeie nobila instarita, tanara din Cartagina, Il descopera pe Isus intr-o vreme cand crestinii erau aruncati la fiare in amfiteatrele oraselor, pentru amuzament. Respingandu-i pe zeii Imperiului Roman, ea imbratiseaza o relatie pasionala cu Isus si se indragosteste de un barbat care ii impartaseste credinta.
Compusa cu intentia de a zugravi frumusetile tuturor regiunilor tarii, Romania pitoreasca se remarca prin descrieri de peisaje rurale si prin conturarea dimensiunii istorice a locurilor si a poporului roman, in pagini considerate clasice pentru genul pe care il acopera.
Dinainte-i e spatiul nemarginit; dar valurile de iarba, cand inviate de o spornica verdeata, cand ofilite sub parlitura soarelui, nu-i insufla ingrijorarea nestatornicului ocean. In departare, pe linia neteda a orizontelui, se profileaza, ca mosoroaie de cartite uriase, movilele, a caror urzeala e taina trecutului si podoaba pustietatii [...]
